De ce oamenii fac lucruri despre care stiu cã sunt dãunãtoare? Dacã vezi un om cu o sticlã de oxigen, cu tuburi în nas, dar cu o tigarã în gurã, opreste-te si gândeste-te. De ce face ceva despre care stie cã îl împiedicã sã respire? Nu e logic. Probabil cã îi sfãtuieste pe altii sã se lase de fumat, dar el însusi nu este în stare sã facã lucrul acesta.
Probabil nu este o persoanã foarte desteaptã. Dar este vorba de lipsã de inteligentã sau de bun simt?
Când consumã alcool sau fumeazã, oamenii nu fac altceva decât sã se drogheze. Dacã îi întrebi de ce fac asta, vor rãspunde:
Pentru cã îmi place!Mã tine treaz.Mã relaxeazã,si asa mai departe. În mod constient sau inconstient, periculos sau nu, oamenii fac ceea ce fac din anumite motive.
Studiul comportamentului si în special al viciilor este interesant. Viciile nu sunt nici normale, nici obisnuite,oferã adesea dependentã si sunt distrugãtoare. si în timp ce s-ar putea sã se parã cã oamenii îsi limiteazã comportamentul la lucruri care sunt plãcute, nu dureroase, lucrul acesta nu este valabil la cei care tind sã aibã vicii sau obiceiuri distructive.
Cum este sã fii dependent?
Cei care sunt dependenti de droguri depun eforturi mari pentru a le obtine, în ciuda consecintelor. De exemplu, sportivii de performantã sunt plãtiti milioane de dolari pentru a juca, stiind însã cã vor trece printr-un test de droguri. Ei sunt constienti cã dacã se gãsesc droguri în corpul lor, vor fi dati afarã, vor pierde sponsorizarea si poate chiar vor fi exclusi din sportul respectiv. Dar sunt prinsi cu droguri în sânge, adesea nu doar o datã, iar în cele din urmã îsi pierd venitul din cauza întrebuintãrii de cocainã sau alt drog. Unii oamenii si-au cheltuit toti banii pentru a trãi pe picior mare si pentru a putea sã îsi cumpere droguri.
Aseazã-te în locul lor. Cineva îti oferã casa visurilor tale, iar singurul lucru pe care trebuie sã îl faci este sã eviti alcoolul. Sunã simplu, nu-i asa? Dar nu este. Dacã ar fi usor, oamenii ar lua de fiecare datã hotãrârea cea bunã.
Zilnic milioane de oamenii folosesc droguri sau se angajeazã în alte activitãsi care le provoacã dependentã, stiind cu sigurantã cã vor avea de suportat consecintele. Dependenta nu este normalã. Nu este doar o abatere de la normã.
Asa cum oamenii folosesc droguri din diferite motive, tot asa reactioneazã diferit la ele. Unii spun cã alcoolul îi elibereazã sau îi relaxeazã dupã o zi de stres la muncã. Douã persoane care seamãnã foarte mult pot reactiona cu totul diferit când li se oferã aceeasi substantã.
La majoritatea oamenilor li se oferã aceleasi ocazii ca sã foloseascã alcool: in hoteluri, magazine, peste tot. Cu toate acestea, unii ajung sã aibã probleme în aceastã privintã, iar altii nu.
De obicei despre oamenii care sunt dependenti de vreo substantã se crede cã au probleme de caracter, cã nu sunt de încredere sau cã se abat de la normã. Lucrul acesta se întâmplã mai ales în cercurile religioase conservatoare, unde folosirea de substante vãtãmãtoare este interzisã.
De fapt e vorba de o crizã
S-ar putea sã recunosti unele din semnele revelatoare, pentru cã ai vãzut acest tip de comportament fie în viata ta, fie în a altora. S-ar putea sã fi auzit de cineva care se trezeste în mijlocul noptii si cãlãtoreste o distantã destul de mare doar pentru a cumpãra un pachet de tigãri sau o revistã pornograficã, pentru cã nu îsi permit sã fie vãzuti cumpãrând astea în orasul lor. Oamenii dependenti vor face mari sacrificii pentru a-si satisface poftele.
Dependenta are multe forme. Computerul în sine nu este un lucru rãu sau imoral. Dar recent s-a descoperit cã multi sunt dependenti de el. Dr. Maressa Hecht Orzack, expert în acest domeniu, a creat o listã de trãsãturi comune celor care sunt dependenti de computer:
* Unei mame îi este greu sã îl determine pe copil sã se joace afarã, deoarece computerul îi ocupã acestuia tot timpul extra-scolar.
* Un sot îsi dã seama cã sotia îsi neglijeazã tot mai mult datoriile familiale, este nervoasã, iar suma pe care trebuie sã o plãteacã pentru apelurile la un numãr online a devenit astronomicã.
* Unii se conecteazã la calculator la 10 noaptea, apoi descoperã cã se lumineazã de ziuã si ei sunt tot acolo.
* Un elev ia note tot mai mici, iar profesorul observã cã acesta adoarme în clasã.
* Directorul unui anumit departament stã pânã noaptea târziu ca sã rezolve ultimele socoteli. Mecanismul de supraveghere a folosirii calculatorului aratã cã au fost accesate site-uri nepotrivite, printre care unele cu jocuri de noroc si pornografie.
În ultima vreme dependenta de site-uri cu continut sexual a devenit o problemã gravã. Pentru cei care sunt îngrijorati de interesul lor în aceastã privintã, Dr. Dana Putnam are un site în care îsi pot face un test, pentru a mãsura gravitatea problemei.
Oamenii suferã de diferite forme de vicii. Adesea considerã cã trebuie sã le ascundã, pentru cã nu vor ca cei apropiati lor sã afle despre ele.
Cercetãrile în domeniu
Aproape zilnic se descoperã lucruri noi cu privire la felul în care functioneazã creierul în ce priveste dependenta. Cercetãrile realizate în acest domeniu sugereazã cã în creier existã douã feluri diferite de sisteme responsabile pentru plãcere si dorintã.Cercetãtorii cred cã drogurile care provoacã dependentã activeazã în primul rând sistemul care este responsabil de dorintã.De aceea drogurile pot provoca pofte puternice.
Alte cercetãri sugereazã cã în creier existã un sistem responsabil pentru consolidare. Stimularea acestui sistem, care are loc odatã cu ingerarea unei cantitãti mari de droguri sau chiar odatã cu expunerea la imagini pornografice, face ca creierul sã elibereze un drog similar heroinei sau morfinei. Acest drog se pare cã stimuleazã eliberarea de dopaminã, o substantã chimicã asociatã în creier cu plãcerea.
Aceasta sugereazã faptul cã oamenii iau substante vãtãmãtoare sau droguri pentru a stimula mecanismul de consolidare din creier, care va avea ca efect plãcerea. Cu alte cuvinte, oamenii iau droguri pentru cã acestea provoacã plãcere, în ciuda consecintelor negative.
S-au fãcut studii stiintifice pentru a afla dacã dependenta se gãseste în gene. S-a descoperit cã diferite rase de cobai se deosebeau în ce priveste consumul de alcool.
În studiile realizate, atât rasele care preferau alcoolul cât si cele care îl evitau au fost crescute în conditii de laborator. Astfel de studii au dus la concluzia cã existã dovezi suficiente în ce priveste contributia geneticã la riscul de a deveni alcoolic. Bãrbatii care au în familie alcoolici au un risc mai mare de a deveni ei însisi alcoolici. Aceastã tendintã geneticã nu este limitatã la alcool; alte studii, pe diferite rase de soareci, au demonstrat cã existã si diferite preferinte în ce priveste cocaina.
Cercul disperãrii
Indiferent de tipul de dependentã, fie cã are rãdãcini genetice sau nu, ea gtinde sã dezvolte un cerc al disperãrii. Acesta aratã cam asa:
1.Nimeni nu plãnuieste sã devinã dependent, dar multi devin. Nimeni nu intentioneazã sã se autodistrugã si sã îsi ruineze sãnãtatea, cariera si relatiile.
2.Oamenii dependeni mint pe toatã lumea. Ei duc o viatã falsã, ascunsã, de înselãciune.
3.Încep sã lipseascã lucruri. În timp ce problema creste, se mãresc si înselãciunea si necinstea.
4.Oamenii dependenti sunt adesea persoane inteligente si creative, care par sã se simtã bine, lucru care le mãreste problema. Oamenii din jurul lor le vãd potentialele puncte tari si le neagã slãbiciunile, sperând cã în cele din urmã acestea vor fi învinse de calitãti.
5.În general mizeria lor începe prin încercarea de a compensa o lipsã personalã sau o situatie negativã. Sunt adesea deprimati, nefericiti sau incapabili de a face fatã problemelor vietii, printre care se pot numãra pierderea cuiva drag sau a locului de muncã. Asta îi face sã caute alinare în droguri, alcool sau sex. Astfel începe cercul.
6.Comportamentul lor se aseamãnã cu calmantele. Ei evitã durerea fizicã sau emotionalã angajându-se în vicii, reusind astfel sã iasã pentru putin timp din realitate. Când nu sunt în stare sã facã fatã unui aspect al realitãtii, recurg din nou la vicii, pentru a gãsi o scãpare temporarã.
7.Cu cât folosesc mai mult droguri, cu atât mai mare devine problema. Viciul devine centrul universului lor. Nu dupã mult timp simt nevoia sã foloseascã dorgul mereu si fac orice sã se simtã fericiti. Acum sunt deja prinsi în cerc.
8.Devine greu de relationat cu ei si le este greu sã se concentreze asupra unui subiect chiar si 20 de minute; se retrag si încep sã manifeste un comportament ascociat cu dependenta.
9.Cu cât folosesc mai des drogul, cu atât se simt mai vinovati. Rezultatul este deprimarea, nemultumirea si disperarea.
10. Viciul începe sã le afecteze relatiile cu ceilalti, locul de muncã, starea materialã si orice alt lucru important. Viciul nu prea mai este determinat de starea de fericire, ci mai degrabã de evitarea retragerii.
Ajutor!
Viciile sunt atât o problemã medicalã, cât si una spiritualã. Existã multe forme de tratament, mai eficiente sau mai putin eficiente. Una este terapia cognitiv-behavioristã, în care bolnavul este învãtat sã-si identifice problema, sã o rezolve si sã învete modalitãti de a-i face fatã, pentru a preveni revenirea ei.
Nu acceptati tratamente neprofesioniste. Cãutati sfatul expertilor. Descoperiti ce tratamente sunt disponibile în localitatea voastrã si folositi-le.
Existã un program bun, numit Cei 12 pasi.Desemnat la început pentru a-i ajuta pe alcoolici, a fost adaptat apoi si pentru a-i ajuta pe cei care vor sã învingã vicii ca drogurile, jocurile de noroc, sexul, obiceiurile alimentare distructive si multe altele.
Mare parte din succesul Celor 12 pasi este accentul pe care îl pune pe Dumnezeu si pe folosirea instrumentelor spirituale pentru renuntarea la viciu. Cei care se supun tratamentului sunt învãtati sã-si recunoascã neputinciosia, sã se predea lui Dumnezeu, sã îsi identifice defectele de caracter care îi fac sã practice viciul si sã se îndrepte acolo unde i-au rãnit pe altii.
Dacã esti dependent de ceva sau dacã doar crezi cã ai putea, fã ceva acum. Roagã un doctor crestin sã îti recomande resurse atât medicale, cât si spirituale. si, mai presus de orice, nu uita cã este sperantã pentru tine, indiferent de viciul pe care îl ai!
Dependenta de computer
Simptomele psihologice:
* Simtâmântul de bunãstare si euforia din fata computerului.
* Incapacitatea de a încheia activitatea.
* Dorinta de a petrece tot mai mult timp în fata computerului.
* Neglijarea familiei si a prietenilor.
* Simtãmântul de golicine, depresie si iritabilitate când nu se aflã la computer.
* Mintirea celorlati cu privire la petrecerea timpului.
* Probleme cu scoala si locul de muncã.
Simptome fizice:
* Sindromul caprian.
* Ochi uscati.
* Dureri de spate.
* Neservirea regulatã a mesei.
* Lipsa unei igiene personale
* Probleme cu somnul, schimbarea ritmului de somn.
Mecanisme de semnalizare
La mijlocul secolului al XX-lea, comunitatea medicalã a descoperit cã se întâmplã ceva foarte anormal cu oamenii care au probleme cu alcoolul. În cele din urmã criteriile pentru dependentã au fost definite drept modele inadaptabile de consumare a substantelor dãunãtoare, ducând la deteriorare semnificativã a sãnãtãtii, manifestatã prin trei (sau mai multe) din urmãtoarele simptome, care au loc oricând într-o perioadã de 12 luni:
1.Intoleranta, definitã ca nevoia de o cantitate tot mai mare de substantã, pentru a se ajunge la intoxicare sau la efectul dorit; sau ca un efect tot mai mic, chiar dacã este folositã aceeasi cantitate de substantã.
2.Retragerea, manifestatã astfel: (sindromul caracteristic de retragere a substantei) aceeasi substantã sau una asemãnãtoare este luatã pentru a usura sau pentru a evita retragerea simptomelor.
3.Folosirea crescândã a substantei, luatã adesea în cantitãti mai mari sau pentru o perioadã mai îndelungatã decât se intentionase la început.
4.O dorintã persistentã sau eforturi fãrã succes de a micsora sau de a controla consumul substantei respective.
5.Petrecerea a mult timp în activitãti necesare pentru obtinerea substantei (de exemplu, vizitarea diferitilor doctori sau condusul pe distante lungi); folosirea substantei (cum ar fi fumatul continuu) sau recuperarea dupã efectele acestuia.
6.Consumul continuu al substantei respective, în ciuda faptului cã persoana în cauzã este constientã cã are o problemã psihologicã sau fizicã ce s-ar putea sã fi fost cauzatã sau provocatã de acea substantã (de exemplu, cineva care continuã sã consume cocainã, chiar dacã stie cã aceasta îi provoacã depresie, sau cineva care continuã sã bea, chiar dacã e constient cã îsi agraveazã ulcerul.)
Dacã manifesti toate sau câteva din aceste carateristici, cautã ajutor medical si spiritual,iti putem oferi acest ajutor,nu ezita sa ne ceri ajutorul.
Comments are closed