Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta și ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele (Psalmul 141:2).
Este important să înțelegi spiritualitatea slujirii și locul pe care îl au muzica și modurile de exprimare a închinării în Casa lui Dumnezeu. Aplauzele, de exemplu, cu care mulți sunt foarte obișnuiți în biserica locală, nu exprimă laudă sau închinare. În timp ce a aplauda nu este un lucru greșit, acest gest trebuie așezat la locul potrivit.
Aplauzele înseamnă ovații; exprimă aprobare și entuziasm. Însă, din punct de vedere spiritual, nu sunt echivalente cu lauda sau închinarea la adresa lui Dumnezeu. Probabil ai auzit oameni spunând: „Haideți să aplaudăm pentru Isus.” Însă aplauzele nu sunt modul în care ne învață Biblia să ne închinăm înaintea lui Dumnezeu sau să Îl lăudăm.
Adevărata închinare este exprimată prin cuvinte, prin cântări ale Duhului Sfânt și prin ridicarea mâinilor noastre în reverență față de Dumnezeu. Am văzut în versetul nostru tematic faptul că ridicarea mâinilor noastre este un act de închinare recunoscut în ceruri. Lauda și închinarea în Noul Testament sunt în duh și în adevăr, după cum a spus Domnul Isus că Își dorește Tatăl (Ioan 4:23-24).
Când se întâmplă o minune și oamenii aplaudă, ei nu Îl laudă pe Dumnezeu; ei își exprimă aprobarea sau entuziasmul. Pericolul este că făcând așa, ei uneori neglijează să-I ofere lui Dumnezeu adevărata închinare pe care El o merită ca rezultat al unui astfel de miracol. Iată de ce este necesar să fim instruiți prin Cuvântul lui Dumnezeu. Închinarea trebuie să fie mereu înrădăcinată în cunoașterea Scripturii, nu în obiceiuri.
Astfel, în timp ce aplauzele au locul lor ca răspuns la ceea ce se întâmplă, adevărata laudă și adevărata închinare trebuie să vină din duhul tău și să se manifeste prin cuvinte, prin cântări, prin ridicarea mâinilor și prin alte expresii ale închinării despre care vorbește Biblia. Acestea sunt cele care Îl glorifică pe Domnul. Putem bate din palme ca celebrare a victoriilor, însă aceasta nu este laudă: „Bateți din palme toate popoarele; strigați către Dumnezeu cu vocea triumfului” (Psalmul 47:1, versiunea Fidela).
RUGĂCIUNE
Dragă Tată, Îți mulțumesc pentru înțelegerea adevăratei închinări și pentru revelația faptului că noi, cei care ne închinăm Ție în Duhul Sfânt, care ne bucurăm în Cristos Isus și nu ne încredem în lucrurile pământești, formăm adevărata circumcizie a inimii. Chiar acum, mă închin Ție din adâncul inimii mele, căci Tu ești singurul Dumnezeu adevărat, neprihănit, sfânt, drept, milos, pur și bun. Îți mulțumesc pentru slava Ta în viața mea, în Numele lui Isus. Amin.
Nu vă înșelați: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va și secera (Galateni 6:7).
Când studiezi Scripturile cu atenție, poți să remarci tiparul specific anumitor persoane care și-au pierdut poziția pe care o primiseră de la Dumnezeu, precum și motivul pentru care s-a întâmplat acest lucru. De pildă Cain, întâiul născut al lui Adam, a cultivat ură în inima lui față de fratele său, Abel.
Biblia ne spune că faptele lui Abel erau neprihănite, pe când ale lui Cain nu erau. Și în loc să se îndrepte, Cain a lăsat ura să îl mistuie și l-a ucis pe fratele său. El și-a pierdut poziția din cauza răutății din inima lui. De asemenea, gândește-te la Esau, care pentru o porție de mâncare și-a vândut dreptul de întâi născut.
Biblia îl descrie pe Esau ca fiind lumesc, sau profan în cele sfinte (Evrei 12:16, versiunea Fidela), întrucât lucrurile spirituale nu însemnau nimic pentru el. El a tratat cu ușurătate dreptul său de întâi născut; pentru el, acesta era un lucru intangibil, astfel s-a gândit că putea fi ușor dispensabil în schimbul hranei. Însă Dumnezeu privește la inimă; El a văzut că Esau era profan. Nu faptul că și-a vândut dreptul de întâi născut l-a făcut profan; ci tocmai din cauză că era profan a ajuns să-și vândă dreptul de întâi născut.
Mai târziu, când a fost timpul să primească binecuvântarea, care era legată de dreptul său de întâi născut, a fost respins, în ciuda faptului că a cerut-o cu lacrimi (citește Evrei 12:16-17). Lecția pe care o învățăm de aici este foarte clară: îi poți înșela pe oameni, însă nu-L poți înșela pe Dumnezeu. El cântărește motivațiile inimii.
Așadar, poziționează-ți inima corect pentru că binecuvântarea ta, promovarea ta și locul tău în planul lui Dumnezeu sunt strâns legate de modul în care respecți sau prețuiești realitățile spirituale. Nu-ți vinde moștenirea divină pentru scopuri lumești.
RUGĂCIUNE
Dragă Tată, Îți mulțumesc pentru perspectiva pe care o primesc prin Cuvântul Tău. Inima mea este poziționată corect pentru a prețui lucrurile spirituale și a umbla drept, în reverență față de Tine și de Cuvântul Tău, fiind conștient că moștenirea mea în Cristos este prețioasă și veșnică. Inima mea este îndreptată asupra Ta și asupra eternei răsplătiri a lucrărilor pe care le fac în neprihănire, în Numele lui Isus. Amin.
Cărora Dumnezeu a vrut să le descopere care este bogăția slavei acestei taine între neamuri, anume: Cristos în voi, nădejdea slavei (Coloseni 1:27, versiunea EDCR).
Adevăratul creștinism este lucrarea exterioară a Cuvântului lui Dumnezeu dinăuntrul tău. Când vorbești, rostești Cuvântul lui Dumnezeu; când acționezi, acționezi pe baza lui. Creștinul, în esență, este expresia sau reprezentarea Cuvântului lui Dumnezeu, astfel încât fiecare pas și tot ceea ce faci reprezintă împlinirea Cuvântului lui Dumnezeu.
Așa era Domnul Isus în umblarea Lui pe pământ; El era descoperirea Cuvântului lui Dumnezeu: „Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi…” (Ioan 1:14). El era manifestarea lui Dumnezeu, întipărirea Ființei Lui (Evrei 1:3). Așadar, viața ta este revelația Cuvântului lui Dumnezeu pentru că și tu te-ai născut din același Cuvânt: „Fiindcă ați fost născuți din nou nu dintr-o sămânță care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu și care rămâne în veac” (1 Petru 1:23).
Biblia spune că ai fost declarat și manifestat ca fiind epistola lui Cristos: „Care v-ați manifestat că sunteți o scrisoare a lui Cristos, slujită de noi, înscrisă nu cu cerneală, ci prin Spiritul Dumnezeului cel viu; nu în table de piatră, ci în table carnale ale inimii” (2 Corinteni 3:2-3, Noul Testament Aurora Salvării – Interlinear grec-român). Epistola lui Cristos este Cuvântul lui Cristos.
Nu este de mirare că noi suntem strălucirea slavei Sale, manifestarea neprihănirii Lui. Când tu apari undeva, Cristos apare acolo. Cum este El, așa ești și tu în această lume (1 Ioan 4:4). Tu faci să se manifeste mireasma cunoașterii, a înțelepciunii, a harului și a puterii Lui în orice loc (2 Corinteni 2:14). Binecuvântat să fie Dumnezeu! Tu ești cel prin care Cristos trăiește în lumea ta astăzi (Galateni 2:20). El Își manifestă dragostea, puterea, compasiunea și harul față de lume prin tine. Dezvoltă această conștientizare.
RUGĂCIUNE
Dragă Tată, Îți mulțumesc că m-ai făcut epistola Ta vie, cunoscută și citită de toți oamenii. Viața mea este expresia slavei lui Cristos. Viața divină este manifestată prin mine și îi aduc și pe alții în trăirea acestei vieți prin Evanghelie. În mine și prin mine Tu lași să Ți se descopere harul, cunoașterea, puterea, înțelepciunea și neprihănirea, în Numele lui Isus. Amin.
Și dacă sunteți ai lui Cristos, sunteți „sămânța” lui Avraam, moștenitori prin făgăduință (Galateni 3:29).
Când Dumnezeu i-a spus lui Avraam: „Voi face din tine un neam mare și te voi binecuvânta; îți voi face un nume mare și vei fi o binecuvântare” (Geneza 12:2), El nu Se referea la ceva abstract sau simbolic. El stabilea o linie divină a binecuvântării, una care acum curge prin tine, în Cristos. Nu ești doar cineva care este binecuvântat; ești însăși întruchiparea binecuvântării. Binecuvântarea lui Dumnezeu este o forță vie în tine. Când apari tu, sosește bunăstarea; progresul se instalează; neprihănirea este în acțiune. Când vorbești, se deschid uși, viața multora este transformată. Ești un distribuitor al favorii și al harurilor divine. Tot ceea ce ține de tine emană binecuvântarea. Înțelege că binecuvântarea nu este ceva ce cauți să primești din exterior; face parte din identitatea ta. Tu ești împlinirea promisiunii lui Dumnezeu făcute lui Avraam. Așa cum Avraam a devenit mare prin binecuvântare, și tu ai fost împuternicit să prosperi și să-i faci și pe alții să prospere. Prezența ta într-o casă, la locul de muncă sau într-un oraș este un avantaj divin pentru acel loc. Adoptă această mentalitate. Declară mereu: „Sunt binecuvântat și sunt o binecuvântare. Sunt un avantaj divin oriunde merg.” Această conștientizare îți va transforma lumea și va manifesta slava lui Dumnezeu prin tine.
PROCLAMAȚIE
Sunt sămânța lui Avraam și, prin urmare, binecuvântarea lui Dumnezeu curge în mine și prin mine. Sunt o soluție și un avantaj divin pentru lumea mea. Le aduc bunăstare, pace și progres tuturor celor care intră în contact cu mine. Sunt expresia bunătății lui Dumnezeu și distribuitorul harului, al slavei și al neprihănirii Lui. Amin!
Și se va întâmpla în acea zi că povara lui va fi luată de pe umărul tău și jugul său de pe gâtul tău și jugul va fi distrus din cauza ungerii (Isaia 10:27, versiunea Fidela).
Binecuvântarea lui Dumnezeu acționează în viața ta indiferent de locul în care te afli sau de
cei care ți se împotrivesc. Nu contează dacă mediul este ostil sau prietenos față de tine; ești
un succes oriunde mergi. Dumnezeu te-a rânduit să fii roditor în orice loc și în orice vreme.
Aleluia! Ungerea vine împreună cu harul (Efeseni 4:7).
Aceasta este moștenirea ta în calitate de sămânță a lui Avraam. Opoziția devine
oportunitatea ta, iar adversitatea se transformă în avantajul tău. Există o forță
supranaturală care acționează în tine și în favoarea ta, care schimbă situațiile spre binele
tău, făcându-te roditor în orice lucrare bună, pe măsură ce crești în cunoașterea lui
Dumnezeu.
Termenul „ungere” din Isaia 10:27 înseamnă, de asemenea, „grăsime.” Transmite ideea de
rodire, de dezvoltare, de creștere de neoprit. Tu „te lărgești” atât de mult încât „jugul” –
orice limitare sau restricție din jurul tău, se sfărâmă. Binecuvântarea te face atât de prosper,
încât ceea ce te-a constrâns odinioară nu te mai poate cuprinde.
Mărturia lui Isaac, așa cum este revelată în Geneza 26:12–18, este un exemplu elocvent. El a
semănat într-un timp de foamete și a secerat de o sută de ori în același an, atât de mult încât
filistenii îl invidiau. Creșterea lui a sfidat economia, logica și înțelegerea omenească.
Aceeași binecuvântare, și chiar mai mare, operează astăzi în tine. Acționează în finanțele
tale, în sănătatea ta, în slujirea ta și în fiecare domeniu al vieții tale, creând condițiile
prielnice pentru succesul tău. Binecuvântarea din tine desăvârșește lucrurile din jurul tău.
Rostește cuvinte de credință; acționează pe baza Cuvântului Său și lasă puterea
binecuvântării să se manifeste. Aceasta va face posibil imposibilul și roditor ceea ce era
sterp.
Mai mult, Psalmul 1:1–3 spune: „Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se
oprește pe calea celor păcătoși și nu se așază pe scaunul celor batjocoritori, ci își găsește
plăcerea în Legea Domnului și zi și noapte cugetă la Legea Lui! El este ca un pom sădit lângă
un izvor de apă, care își dă rodul la vremea lui și ale cărui frunze nu se veștejesc; tot ce
începe duce la bun sfârșit.” Aceasta este viața ta; fii întotdeauna conștient de această
realitate.
PROCLAMAȚIE
Îți mulțumesc, Doamne, că m-ai binecuvântat și m-ai împuternicit să prosper. Binecuvântarea care acționează în mine creează oportunități și condiții favorabile pentru înaintarea mea. Nimic nu-mi poate limita progresul, deoarece sunt uns pentru măreție și pentru creștere. Cresc, mă dezvolt și înfloresc în fiecare zi, prin puterea Duhului Sfânt, în Numele lui Isus. Amin.
Dar fiecăruia din noi harul i-a fost dat după măsura darului lui Cristos (Efeseni 4:7).
Există o distincție fundamentală între har și ungere. Mulți folosesc ambii termeni
interschimbabil, însă Cuvântul lui Dumnezeu arată că nu reprezintă același lucru. Ungerea
constă în consacrare, în prezența lăuntrică a Duhului Sfânt și în împuternicirea care te pune
deoparte pentru scopul lui Dumnezeu.
Harul, pe de altă parte, presupune abilitarea divină și favoarea care ți-au fost acordate
potrivit chemării și responsabilității tale specifice în Trupul lui Cristos. Fiecare creștin a
primit aceeași ungere, deoarece este același Duh Sfânt care locuiește în noi toți. Acea ungere
rămâne în tine, nu se diminuează niciodată și aduce har special în viața ta. „Dar fiecăruia din
noi harul i-a fost dat după măsura darului lui Cristos” (Efeseni 4:7).
Totuși, harul operează diferit. Poți crește în har (2 Petru 3:18), harul din viața ta poate fi
înmulțit (2 Petru 1:2) și poți primi mai mult har, așa cum spune Biblia: „… El dă mai mult
har…” (Iacov 4:6, versiunea Fidela). Da, El dă mai mult har, dar nu dă mai multă ungere. Poți
crește în har pe măsură ce crești în credință, în cunoașterea lui Dumnezeu și în revelația
Domnului Isus Cristos.
Harul determină sfera ta de influență și eficiența în chemarea pe care ți-a dat-o Dumnezeu.
Recunoaște, așadar, că, deși harul tău poate crește, ungerea ta este completă. Tu ai deja
plinătatea Duhului Sfânt. Trăiește cu această conștientizare și permite-i harului lui
Dumnezeu din viața ta să se înmulțească prin cunoașterea lui Dumnezeu și prin părtășia cu
Cuvântul Său. Aleluia!
RUGĂCIUNE
Dragă Tată, Îți mulțumesc că mi-ai dat Duhul Tău fără măsură și harul de a-mi împlini
chemarea divină. Umblu în conștientizarea că sunt pe deplin uns și împuternicit de Duhul Sfânt să împlinesc scopul Tău pentru viața mea. Pe măsură ce cresc în har și în cunoaștere, am tot mai mari rezultate, impact și rodire în viața mea, în Numele lui Isus. Amin.
AI PLINĂTATEA DUHULUI SFÂNT 05 01 2026 Autor: Pastor Chris Oyakhilome „Căci Acela pe care L-a trimis Dumnezeu vorbește cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-I dă Duhul cu măsură” (Ioan 3:34). Așa cum am discutat în studiul precedent, atunci … Continue reading →
